|
KAMA SUTRA | Sex Shop Articole
|
|
|
|
Ştim cu toţii ce conţine faimosul „manual” de sex. Ceea ce nu ştim, însă, e că acest „discurs asupra plăcerii” este dovada faptului că nu există monotonie sau plictiseală, numai lipsă de imaginaţie! Probabil plictiseala e un concept inventat de burghezia prea ocupată de micile şi îmbâcsitele ei tabieturi, prea prinsă în joculeţele ei de virtuţi prefăcute şi mândrii paranoice. Dar să lăsăm problema burgheziei pe seama celor interesaţi! Kama Sutra e garantat mai interesantă dacă nu chiar revelatoare…
Dacă religia creştină crede că scopul actului sexual este exclusiv acela de a procrea, civilizaţia hindusă se situează la polul opus. Nu degeaba suntem înzestraţi cu atâtea straturi ale psihicului; conştiinţa nu înseamnă numai cenzură în numele dreptăţii, iar adevărurile nu sunt numai cele creştine… Mă îndoiesc că delfinii ar avea o deosebită conştiinţă a actului sexual, dar adevărul rămâne acelaşi: doar nouă şi lor ne place! Mă îndoiesc din nou că delfinii ar avea o deosebită imaginaţie; dar dacă noi avem şi conştiinţa actelor noastre, am putea să profităm şi de imaginaţie nu cumva să ne transformăm în…delfini. Asta cu excepţia lui Blue Dolphin, sau…partenerul ideal (pentru cei neiniţiaţi în de-ale vibratoarelor, conspectaţi capitolul vibratoare speciale).
Indienii, după cum spuneam, credeau că una dintre cele mai înalte chemări ale existenţei este plăcerea sexuală, independent, bineînţeles, de reproducere. Bătrâna civilizaţie era de părere că viaţa are trei scopuri importante: pietate (dharma), succes material (artha) şi plăcerea sexuală (kama). Nici una nu diferenţia ca valoare faţă de cealaltă iar erotismul era celebrat ca spaţiul încununării frumuseţii terestre. Mai mult decât atât, căutarea plăcerii era considerată o datorie a credincioşilor. Autorul Kama Sutrei a fost un oarecare Vatsyayana Mallanaga, care pretinde că şi-ar fi scris întreaga operă în „meditaţie adâncă şi castitate”, ceea ce pare totuşi mai degrabă o ironie. Dar, având în vedere şi importanţa pe care hinduşii o dădeau sexului, se prea poate ca Vatsyayana Mallanaga să fi scris acest tratat cu seriozitatea unui critic postmodern. N-o să ştim niciodată.
Poate că cel mai cunoscut „manual” este Kama Sutra, dar acesta nu a fost şi primul. Chinezii aveau astfel de „abecedare” cu 500 de ani în urmă, iar „Ars Amatoria” a lui Ovidiu precede Kama Sutra cu vreo 200 de ani. Aceasta nu este nici măcar cel mai vechi „ghid”indian: Vatsyayana Mallanaga menţionează diferite povestiri pe aceeaşi temă.
Ar putea să ni se pară surprinzător cât de asemănătoare este cultura sexuală descrisă de această carte cu a noastră, aparţinând unei societăţi bazată pe principii de funcţionare total diferite. Deşi femeile erau dependente de taţi, soţi sau fii adulţi, libertatea lor e aproape de neimaginat pentru femeile Orientului Mijlociu de azi. O libertate care presupunea satisfacerea tuturor curiozităţilor sexuale, de multe ori femeile fiind libere să îşi aleagă soţii, iar cele măritate amanţii.
Povestea cărţii este simplă: organizată în şapte secţiuni, descrie iniţierea bărbatului, mai întâi singur, apoi perfecţionându-şi tehnicile sexuale,(aceasta este partea pe care am vrea să o ştim toţi pe de rost şi să reuşim şi să o punem în aplicare, deşi nu întâl |
| Adaugat la: 14 august 2005 |
7346 vizualizari. |
|
|
|